• Primul motiv – pe această cale se aportează de obicei în mod cvasimajoritar doar acizii grași de tip Omega 3 și cum spuneam mai sus, este necesară de fapt o anumită proporționalitate între Omega 3 și Omega 6, fiind foarte greu de obținut un echilibru între pești, alge marine, pastiluțe etc., etc, și alte alimente ce aduc Omega 6. Dacă ar fi după producătorii uleiurilor de pește, indiferent de cum sunt ambalate, gravidei ar trebui să-i administrăm doar Omega 3. E foarte bun uleiul de pește, dar lucrurile stau puțin altfel!
•  Al doilea motiv – uleiurile extrase din pește conțin deja, sintetizate de către organismul acestuia, formele active de acizi grași Omega 3 (acidul eicosapentaenoic – EPA și docohexaenoic - DHA). Uleiurile vegetale care aduc Omega 3 conțin de obicei precursorul cu catenă scurtă al acestor forme active, anume acidul alfa linoleic. In condițiile de vârstă cu totul rezonabilă și de bună sănatate a femeii gravide normale, nu există niciun motiv care să ne determine ideea că organismul acesteia nu-și poate îndeplini functia de transformare a acidului alfa linoleic în EPA și DHA. Unde mai punem că există voci ce susțin faptul că aportul doar a formelor active de Omega 3 (EPA și DHA) ”lenevește prin scurtcircuitare” ruta metabolică de transformare proprie organismului uman a acidului alfa linoleic în formele active (calea ∆-6 desaturaza → Elongaza →∆-5 desaturaza), aceasta nemaireluîndu-se sau reluâdu-se parțial și destul de lent, mai ales în prezența anumitor factori precum: vârsta mai înaintată, stress, diete bogate în grăsimi saturate si/ sau sărace în Vitamina PP, Vitamina B6, magneziu și zinc.
• Al treilea motiv - ați putea constata cu surprindere că, în condițiile în care organismul beneficiază de toate condițiile mai sus menționate (aport îndestulător de precursor - acid alfa linoleic, micronutrienți catalizatori și sistem enzimatic indemn) el nu va transforma în totalitatea acidul alfa linoleic inactiv în formele active de EPA și DHA. Va transforma doar cât are nevoie! Așa procedează un organism bine echilibrat micronutrițional și perfect funcțional! Rata de transformare e undeva în jur de 5 – 8% însă, dacă e nevoie, un organism ”neuzat” o va crește în funcție de necesități. Dacă este ”bine reglat”, organismul nu-și consumă ”resursa vitală” pe transformări metabolice netrebuincioase, consumatoare de energie și în consecință producătoare de atac oxidativ. (N.A – acest concept ”de utilizare a precursorilor nutriționali” este unul dintre cele mai importante din cadrul dietelor speciale de antiaging dermato- nutrițional ale Nutriției Ortomoleculare).
• Al patrulea motiv – acizi grași Omega 3 din uleiul de pește (deja forme active, de EPA și DHA) sunt mult mai instabile termic și oxidativ decât acidul alfa linoleic obținut din anumite vegetale. E de ajuns ca peștele să fi fost păstrat mai mult în congelator sau capsulele/ pilulele să nu fi fost foarte proaspete ori bine depozitate (răcoare, fără lumină, etc.) și...veți avea Omega 3-ii doar pe etichetă!
• Al cincilea motiv – actualmente, este aproape certificat faptul că (deși se discută extrem de rezervat pe această temă) peștii și organismele marine grase din care se extrag aceste uleiuri bogate în Omega 3, chiar dacă provin din apele arctice sau antarctice (teoretic mai puțin poluate) sunt considerați a fi printre cei mai contaminați cu metale grele (plumb, mercur, cadmiu, etc.) și mai ales cu POP (Poluanți Organici Persistenți).
• Al șaselea motiv și care mie mi se pare cel mai important, la fel ca și Doctorului Simopoulos (o somitate în domeniul acizilor grași polinesaturați) în lucrarea ”The importance of the ratio of omega-6/omega-3 essential fatty acids.” din Biomed Pharmacother, 2002 Oct.; 56(8): 365-79. este că modificările stării de sănătate în care sunt incriminate și tulburări în homeostazia celor două tipuri de acizi grași polinesaturați esențiali nu survine din faptul că unul este ”rău” și celălalt este ”bun” (așa cum mai cred încă unii profesioniști din domeniul sănătății) ci pur și simplu din dezechilibrul raportului dintre concentrațiile lor plasmatice.Astfel, după această argumentație destul de ”la zi”, ajungem la concluzia că pentru femeia gravidă pe care o interesează atât sănătatea proprie cât mai calitatea produsului de concepție, unică sursă valabilă fără rezerve rămân uleiurile vegetale de foarte bună calitate, chiar Bio (provenite de pe culturi Certificate Organic – ele oferă certitudinea lipsei metalelor grele și POP) ce conțin acești acizii grași polinesaturați esențiali.  

Obiceiurile gastronomice regionale, cele de import și mai ales – de când avem acces la informații - ”indolența și ignoranța ” noastră alimentară ne conduc către consumuri cu totul dezechilibrate de Omega 3 și Omega 6. Astfel consumăm în mod obișnuit cam 1 partre de Omega 3 la 16 părți Omega 6 ceea ce este enorm vis a vis de recomandările actuale. Mai mult, dacă unei gravide în al cărei lifestyle se găsește o dietă occidentală normală i se mai recomandă (cum se face de obicei) și creșterea aportului de lactate (”pentru că cel mic are nevoie de mult calciu” – N.B. absorbția intestinală a calciului este total dezavantajată de aciditatea intestinală produsă de lactate), atunci proporțiile dintre cele două tipuri de acizi grași nesaturați  ajung cu totul îngrozitoare (uneori chiar 1 parte Omega 3 la 20 - 25 părți Omega6). Este crunt pentru micuțul aflat în plină formare căruia, în conformitate cu normele actuale emise de Societatea Germană pentru Studierea Alimentației Publice îi trebuie (în vederea unei dezvoltări intrauterine nervoase și imunitare) un cu totul alt raport.

La ora actuală unii dintre noi, cei care lucrăm în domeniul sănătății umane, știm cu certitudine că VALOAREA OPTIMĂ A RAPORTULUI DINTRE CELE DOUĂ TIPURI DE ACIZI GRASI ESENȚIALI ESTE ÎN FUNCȚIE DE AFECȚIUNEA SUBIACETĂ SAU ÎN LIPSA ACESTEIA (PRECUM ÎN CAZUL GRAVIDEI NOASTRE) DE STAREA FIZIOLOGICĂ ÎN CARE SE GĂSEȘTE ORGANISMUL. Astfel conform celor mai noi recomandări actuale, proporția optimă a celor două tipuri de acizi grași esențiali necesară atât gravidei (implicit copilașului aflat în perioada sa de viață intrauterină) dar mai apoi și a preșcolarului este nici mai mult, nici mai puțin decât 1 PARTE OMEGA 3 LA 5 PĂRȚI OMEGA 6! 

Acum o să vă întrebați ce este de făcut și cum ne putem lupta cu o astfel de complicație? Este fenomenal de simplu! Gravida trebuie să urmeze doi pași:

1.      Să-și limiteze pe cât posibil aportul de grăsimi vegetale hidrogenate (margarine, produse de cofetărie și patiserie, alimente prepreparate sau semipreparate), din cele saturate (lactate nedegresate, cărnuri, fast food, semințe și alte oleaginoase prăjite) precum și chiar să-i eliminăm complet uleiurile vegetale uzuale (cel rafinat de floarea soarelui,cel de măsline) care sunt total ineficiente.

2.      Să îi introducem în alimentația zilnică o cantitate bine stabilită din uleiurile vegetale care îndeplinesc cele câteva criterii dezvoltate mai sus!  

Practic, elementele care trebuiesc îndeplinite de „uleiul ideal” pentru alimentația gravidei sunt:

• Să fie relativ ieftin, ușor disponibil și relativ cunoscut de către pediatrii, obstetricieni, ginecologi, dieteticieni, nutriționiști.
• Să aibă proveniență vegetală.
• Să fie un ulei Certificat Organic (Bio).
• Să poarte girul unui producător cu nume consacrat in domeniu pentru a asigura și confortul psihic al mamelor și viitoarelor mame care își doresc efectiv ce ete mai bun pentru copilul lor.
• Să aibe un gust plăcut sau cel puțin neutru (pentru a nu creea dificultăți de gust gravidei sau copilului mic, două situații fiziologice foarte sensibile din acest punct de vedere).
•  și mai ales să conțină raportul între acizii grași polinesaturați Omega 3 și  cei Omega 6 preconizat actual ca fiind cel mai bun. Specialișii în domeniu consideră că cea mai bună proporție pentru situația de față (gravidă, copil mic și preșcolar) este de 1 parte Omega 3 la 4-6 părți Omega 6. Conform Societății Germane pentru Studierea Alimentației Publice, raportul optim este de 1 parte Omega 3 la 5 părți Omega 6. În opinia mea și aceasta cel puțin pentru Emisfera Nordică și după lecturarea a unei cantități impresionante de material bibliografic referitor la acești acizi grași polinesaturați, cel mai bună proporție ar fi: 1 parte Omega 3 la 6 părți Omega 6 (pentru țările meridionale), 1 parte Omega 3 la 5 părți Omega 6 (pentru cele care se gasesc pe paralela 45 grade lat. Nordică – cum este și Romania-  și cele învecinate acestora) și de 1 parte Omega 3 la 4 părți Omega 6 (în cazul statelor mai boreale).

Din fericire există și pe piața produselor Bio și dietetice din România un astfel de ulei care să întrunească o mare parte din aceste deziderate. Îl găsiți în unele magazine specializate, farmacii mai sofisticate sau pe internet și se numește „ORGANIC MOTHER AND CHILD OIL” (Ulei Organic pentru Mamă și Copil). Acest ulei ar trebui să intre în dieta zilnică a gravidei și a femeii care alăptează într-o cantitate de 20 -30ml/zi iar în cea a sugarului (odată cu diversificarea alimentației), a copilului mic și preșcolarului în cantitate de 10 -15 ml/zi. (link-uri utile: http://www.farmaciaortomoleculara.ro/ulei_organic_bio_pentru_mama_si_copil_250ml_organic_mother_and_child_oil_-p1694.html , http://www.vitaquell.de/produkte/oelspezialitaeten/mutter-und-kind-oel-bio/ )

Vă urez succes în tentativa Dvs. De a vă consilia cât mai bine și din punct de vedere dietetic gravidele pe care le îngrijiți! 

Dr. Albu Horațiu

Presedintele Societatii Române de Medicina Ortomoleculara,

Medic Specialist - Asesor Cientifico en Departamento Cientifico - Laboratorios Catalysis, s.l, Madrid

pfa. Nutriţie Ortomoleculara, Dietetică Specială, Life Style, Agenţi Antioxidanţi, Terapii de creştere a imunităţii (Clasificare O.M.S)